REBELIUNEA ANTONESCIANĂ
Fotocopie a
relatării din cuprinsul revistei "LIFE"
O mărturisire care spune adevărul,
din partea unui martor ocular la evenimentele din 21-24
Ianuarie 1941, corespondentul revistei "LIFE" (vezi
colectia pe lunile Ianuarie-Februarie 1941).
Documentul de fată explică în mod clar cine au fost
adevăratele victime în timpul rebeliunii antonesciene:
Legionarii... Peste 800 de legionari au pierit asasinati
miseleste pe străzile Capitalei, în special în fata
Prefecturii Capitalei când, la 24 Ianuarie 1941, urmare a
ordinului de încetare a rezistentei si contrar
promisiunilor făcute de gen. Antonescu, legionarii masati
aici au
evacuat clădirea Prefecturii, s'au încolonat si au iesit
în Calea Victoriei pentru a se preda, fiind răpusi într'o
mare baie de sânge din ordinul generalului.
Victime ale acestui masacru, nu au fost doar legionarii:
populatia civilă, oameni simpli (între care femei si copii),
au căzut victime ordinului criminal al lui Antonescu.
"Abia se crăpase de
ziuă si auzim răpăit de mitraliere. Nu salve întrerupte,
ci un foc continuu si sustinut... Focul nu înceta o clipă,
convergea din mai multe părti si se desfăsura cu o
intensitate crescândă... Erau bubuituri continue. Fierbea
Capitala de gloante: posturi de mitralieră măturau crucis
si curmezis străzile principale ale Capitalei... Spre
seară focul a încetat si atunci am aflat îngroziti de
masacrul de pe străzile Capitalei. Mormane de cadavre
zăceau în Piata Teatrului National, la Telefoane, pe Calea
Victoriei, la încrucisarea cu Bulevardul Elisabeta, la
Palatul Postelor. 800 de vieti omenesti au fost secerate
de mitraliere..."
(Horia
Sima - "ERA LIBERTĂTII -
STATUL NATIONAL LEGIONAR", vol. II
Editura Miscării Legionare, Madrid, 1986
Dar, despre aceasta, presa "liberă" si "istoricii"
refuză să vorbească si să spună adevărul...
Octombrie 1940: Comandantul Miscării Legionare, Horia Sima,
Vice-Presedinte al României, răspunzând la aclamatiile
multimii, în drum către Presidentia Consiliului de
Ministri.
ODIOSUL
ASASIN I. G. DUCA SI PRACTICILE SALE "DEMOCRATICE"
-15 Noembrie 1933:
Caderea guvernului Vaida si venirea la putere a
guvernului liberal sub conducerea lui I.G. Duca - cu
Nicolae Titulescu la externe, avand ca misiune,
nimicirea Miscarii Legionare. Dizolvarea parlamentului
si fixarea noilor alegeri pentru 20 Decembrie. Miscarea
Legionara intra in campania electorala cu mare avant,
avand liste in 66 de judete. Mare curent pentru Legiune.
-20 Noembrie 1933:
Ziarul "Calendarul" este suspendat pe timp de 12 zile
pentru un articol impotriva camarilei (Lupeasca). Intra in
lupta pentru sustinerea Legiunii, ziarul "Cuvantul" condus
de Prof. Nae Ionescu.
-22 Noembrie 1933:
Studentul legionar Virgil Teodorescu este impuscat de
politie la Constanta, in timp ce lipea afise electorale.
Este primul legionar cazut in lupte (cea dintai jertfa a
Legiunii).
-28 Noembrie 1933:
Este asasinat la Iasi legionarul Nita Constantin.
-4 Decembrie 1933:
Capitanul Corneliu Z. Codreanu da o circulara prin care
infiereaza prigoana dezlantuita de guvernul liberal si
arata ca autor -asasini si schingiuitori ai legionarilor
pe: I.G. DUCA, Niculae Titulescu, Victor iamandi, Inculet,
Victor Antonescu, Valer Roman, gen. Dumitrescu, com.
jandarmilor si Eugen Cristescu, directorul general al
Sigurantei. Circulara a fost publicata si in ziarul "Cuvantul"
din 24 Decembrie 1933 sub titlul: "Un cuvant in chestiunea
Garzii de Fier".
-10 Decembrie 1933:
A treia dizolvare a Garzii de Fier. Guvernul liberal al
lui I. G. Duca dizolva Garda de Fier, pentru a o impiedica
sa participe la alegeri, deoarece curentul in masse
devenise foarte puternic. Peste 20.000 de legionari sunt
arestati in noaptea de 9 spre 10 Decembrie 1933.
Legionarii sunt scosi in afara legii, schingiuiti si
aruncati in temni- te. Capitanul Corneliu Z. Codreanu,
urmarit pentru a fi ucis, nu este gasit.. Toate
publicatiile legionare sunt suprimate, sediile devastate
si inchise.
-12 Decembrie 1933:
Este asasinat legionarul Balaianu Nicolae, plugar, Vlasca.
-12 Decembrie 1933:
Este asasinat legionarul Toader Toma, croitor, Tecuci.
-29/30 Decembrie
1933: Eliberat din inchisoarea Jilava in ziua de 29
Decembrie, Comandantul Legionar Sterie Ciumetti, este
asasinat miseleste de politie in noaptea de 29/30 Dec.,
iar cadavrul sau aruncat in lacul Fundeni (langa Ostrov),
dela marginea Bucurestiului.
-29/30 Decembrie
1933: Pe peronul garii Sinaia, este P E D E P S I T prim-ministrul
liberal-criminal I.G. Duca, care a ordonat prigoana
salbatica impotriva Garzii de Fier si asasinatele pomenite
mai sus.
-30 Decembrie 1933:
Este asasinat legionarul Gheorghe Bujgoli, colonist
Dobrogea.
-12 Ianuarie 1934:
este asasinat legionarul Negrea Gheorghe, plugar din
Fardea, Severin, s.a.m.d.
LISTA INCOMPLETĂ A ASASINILOR EXECUTATI DE LEGIONARI IN
NOAPTEA DE 26-27 NOEMBRIE 1940 LA JILAVA
Generalul Gabriel Marinescu:
Prefect al Politiei Capitalei si apoi Ministru de
interior. A ordonat si supravegheat direct uciderile de
legionari dela Prefectura. Era unul din "bratele de
executie" ale regimului Carol II.
Generalul Ion Bengliu:
Inspector General al Jandarmeriei, era al doilea "brat
de executie" al faradelegilor regimului carlist.
Generalul Gheorghe Argeseanu:
Fost Comandant al Corpului II Armata, numit Prim
Ministru in 21-22 Septembrie 1939, a acoperit cu
prestigiul hainei sale militare uciderile in masa ale
legionarilor din noaptea de groaza 21-22 Septembrie
1939.
Colonelul Gherovici:
din Inspectoratul de Jandarmi. Mana dreapta a lui
Bengliu. A luat parte directa la asasinarea lui Codreanu.
Colonelul Zeciu:
Prim Procuror Militar, a organizat asasinarea si
inmormantarea lui Corneliu Zelea Codreanu si a celor 13
legionari ucisi impreuna cu acesta.
Colonelul Anibal Panaitescu:
din Jandarmerie, schingiuitor notoriu si ucigas de
legionari.
Colonelul Negulescu:
Presedintele Tribunalului Militar din Cluj. S'a distins
prin multe sentinte condenatorii nedrepte contra
legionarilor. A permis ca, fiind inca sub jurisdictia
Tribunalului Militar, sa fie dati politiei pentru a fi
ucisi la Huedin-Cluj, 7 legionari.
Maior Aristide Macoveanu:
din Jandarmerie. A luat parte la pregatirea si
executarea uciderii lui Corneliu Codreanu. Era seful
unuia din furgoanele care transportau pe detinuti si a
dat ordinul de a fi executati prin strangulare cu funii,
cand treceau prin Padurea Tâncăbesti.
Maior Iosif Dinulescu:
din Jandarmerie. Impreuna cu Macoveanu a luat parte la
executia lui Corneliu Codreanu, in forma descrisa mai
sus.
Maior Alexandru Popescu:
Seful Jandarmeriei din Constanta. Cunoscut in aceasta
provincie prin ura si cruzimea lui fata de legionari.
Personal a impuscat pe preotii Chivu si Stoica Mocanu,
din judetul Constanta.
Maior Scarlat Riosianu:
Comandantul Jandarmeriei din Ramnicu-Sarat. A luat parte
la pregatirea asasinarii lui Corneliu Codreanu si
ceilalti 13 legionari.
Capitanul Blebea:
din Jandarmerie. La ordinul acestuia au fost ucisi la
Huedin (Cluj), 7 legionari.
Sublocotenentul Cinghita:
din Jandarmerie. A comandat executarea (si chiar a tras)
a 31 de legionari legati de mâini si de picioare, la
iesirea acestora din lagarul dela Vaslui.
Plutonierul Sârbu:
jandarm, din lotul celor alesi pentru strangularea
legionarilor in furgoanele ce-i transportau la Jilava.
El l-a strangulat pe Corneliu Codreanu.
13 Plutonieri Jandarmi:
Fiecare din acestia a strangulat un om in acele doua
faimoase si tetrice furgoane ale mortii.
Victor Iamandi:
Ministru de Justitie in marea prigoana carlista. A luat
parte, ca membru influent al regimului, la asasinatele
petrecute atunci. In toate momentele grele prin care a
trecut Miscarea Legionara, il gasim ca instigator al
acestora. In guverul Duca era Secretar de Stat la
Interne si a dirijat represiunea ce-a avut loc atunci.
Radu Pascu:
Fost Prim-Presedinte al Curtii de Apel din Bucuresti. A
luat parte la prigoana contra legionarilor sub regimul
carlist.
Moruzof:
Seful Serviciului de Informatii al Armatei. A fost una
dintre piesele importante ale sistemului carlist si co-partas
la violentele si asasinatele comise atunci.
Niky Stefanescu:
Director al Sigurantei Statului. Era al treilea "brat de
executie" al regimului Carol II. Sub directia lui s'au
comis schingiuirile dela Siguranta unde s'au ucis zeci
si zeci de oameni nejudecati si nevinovati.
Vasile Parisianu:
Director al Prefecturei de Politie din Bucuresti. A luat
parte la toate crimele comise acolo.
Pavel Patriciu:
Comisar al Prefecturei de Politie din Capitala.
Unt de cacao nerafinat cunoscut si temut in randurile
legionarilor.
Panova Ion, Bonea Niculescu, Otto
Reiner, L. Constantinescu, P. Malenschi, N. Graman,
Iuliu Horvath, Victor Horvath, Petre Gheorghiu, C-tin
Popescu, Miron Tudor, C. Boulet, Marin Georgescu:
toti acestia erau agenti ai Prefecturei de Politie din
Bucuresti. Faceau parte din asa numita "brigada mobila"
care se ocupa cu descoperirea si lichidarea sumara (de
preferinta prin sugrumare si ardere la crematoriu) a
legionarilor in orice punct al tarii, unde ar fi fost
semnalati acestia. S'au distins prin cruzimi
nemaipomenite.
Mihail Vârfureanu:
Student la medicina si legionar. Este captat de politie
ca agent informator. In timpul prigoanei lui Carol II
reuseste sa ajunga Seful Studentimii Legionare din
Bucuresti. In aceasta calitate are legaturi stranse cu
grupul de conducere clandestin al Miscarii. Dă
informatii importante politiei care conduc la prinderea
si executarea multor camarazi de-ai lui. Este demascat
deabia in urma arestarii si uciderii sefei femeilor
legionare, Nicoleta Nicolescu, arestata in timpul unei
intrevederi cu acest individ.
Restul de detinuti
dela Jilava, ale caror nume ne lipsesc aici in exil,
erau jandarmi si comisari de politii, asasini de speta
celor descrisi mai sus.
